Escape Room

Kudrag am rezolvat misterul familiei Lockworth

6

Sesiune. Sute de pagini ce aşteaptă să fie citite şi învăţate. Nicio zi nu este în plus, iar timpul trebuie folosit eficient. Drept urmare, am decis ca de azi şi până săptămâna viitoare să începem un nou maraton de escape, iar Real Room Escape a fost prima noastră oprire.

   Ajungem la destinaţie, de data asta doar cu vreo 5-10 minute de lag în găsirea adresei. “Noroc, noroc, salut, salut“, semnat condica cu regulamentul şi început prezentarea camerelor şi a poveştii pe care urma să o jucăm. Aveam să pedalăm puţin prin timp, mai exact până în 1856. În interiorul familiei Lockworth avusese loc o crimă misterioasă, iar noi, Internet Explorers (primul browser detectiv din istorie!), aveam datoria de a găsi adevărul. Faza foarte mişto e că aici veţi fi împărţiţi în două echipe şi vă veţi afla în camere separate, dar nu pentru a concura una împotriva celeilalte, ci pentru a vă ajuta (şmecheria se numeşte double room escape). Scopul vostru comun este acela de a evada, iar jocul în echipă reprezintă elementul crucial pentru a reuşi să scoateţi un timp record.

   Ei bine, noi ne-am împărţit astăzi în felul următor: Emil, Irina, Şerban într-o cameră şi Malaez, Ana şi subsemnatul într-o altă cameră. Nu ştiu cum s-au descurcat ceilalţi la început, dar noi am mers pe repede înainte, am găsit tot ce ne trebuia, am aproape rezolvat primul puzzle, numai că veţi vedea că sunteţi dependenţi de cealaltă echipă. Sunt informaţii ce vor trebui împărtăşite şi puzzleuri ce vor avea nevoie de toate minţile prezente. Experienţa în sine te aruncă într-o multitudine de stări, iar nivelul de concentrare creşte odată cu noile indicii pe care le găsiţi. Cu cât sunt mai lipsiţi de ţigle pe casă cei cu care veţi merge, cu atât şi experienţa va fi mai plăcută.

ep2

    Altă treabă interesantă e că nu există limită de hinturi. Desigur, asta nu înseamnă că e okei să-i stresaţi pe oameni şi să îi întrebaţi la fiecare pas ce aveţi de făcut, dar e un lucru care vă permite să priviţi cu o lejeritate mai mare parcursul jocului. Ştiţi că oricând puteţi primi hinturi şi nu vă mai ambiţionaţi să pierdeţi timp doar pentru a nu irosi un hint din cele pe care le aveţi la dispoziţie. Camerele în sine sunt bine gândite, nu pot fi săriţi paşi, iar puzzleurile devin grele în momentul în care nu mai sunteţi atenţi la ceea ce descoperiţi. Chiar dacă se joacă cu “cărţile pe faţă”, rata de evadare din camerele dedicate poveştii familiei Lockworth este destul de scăzută.

    Per total, a fost o experienţă pe care aş mai repeta-o oricând. Faptul că există această împărţire în două echipe într-un escape şi că sunteţi obligaţi să comunicaţi între voi va deschide o infinitate de uşi cu glume proaste. Noi desigur că am profitat de toate tâmpeniile pe care cealaltă echipă o făcea (reciprocă treaba), iar momentul în care l-am văzut pe Malaez cu trei sferturi de corp într-o sobă mi-a adus aminte de ce nu mai există fachiri în România. Ar fi loc de încă un articol numai pentru a lista toate tâmpeniile făcute astăzi, dar ceea ce se întâmplă la escape râmâne la escape. Şi da, desigur că nu am evadat în timp util, eram prea procupaţi să ne blocăm în sobe şi să distrugem lucruri ce ţineau de decor.

   Pentru a vă face o rezervare, aveţi un sistem simplu la ei pe site, iar pentru mai multe detalii puteţi accesa secţiunea de contact. Nu vă pot ura decât eliberare uşoară şi sper că vă veţi distra la fel de bine precum o voi face şi eu în toamnă la restanţe. Îmi voi aduce aminte că, în loc să învăţ într-o sâmbătă dimineaţa, am preferat să-i văd pe Malaez zis “coşarul neînfricat” şi Emil zis “o distrug pe Mona Lisa” încercând să evadeze de pe Strada Banului, numărul 3.

   PS: Dacă vă simţiţi cu adevărat pregătiţi, puteţi încerca nebunia denumită “Escape the Mansion” sau, altfel zis, 9-20 de persoane, 120 de minute, voi versus toată vila.

 

 

 

About the author / 

peapetulburi

6 Comments

  1. Irina June 2, 2015 at 2:41 am -  Reply

    Internet Explorers (primul browser detectiv din istorie!) – EPIC! :)))))))))))))
    It was a pleasure, Sir, playing with you!

    • peapetulburi June 2, 2015 at 3:05 pm -  Reply

      Cele două centraliste din echipe se salută! :)))

      • Alexandru Ion June 2, 2015 at 5:07 pm -  Reply

        Acum realizez că de fapt şi voi aţi luat parte la campania #Sunaunblogger. Doar că nu v-aţi dat seama.

        • peapetulburi June 2, 2015 at 5:25 pm -  Reply

          Haha, simt c-am fost folosiţi :))

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Abonează-te

Dacă vrei să mai vâsleşti şi altă dată pe ape tulburi, lasă emailul tău aici.

Coming soon !